Declaratia de la 9 mai 1950 a lui Robert Schuman, unul din parintii fondatori ai Europei
"Pacea mondiala nu va putea fi salvgardata fara eforturi creatoare pe masura pericolelor care o ameninta. Contributia pe care (numai) o Europa organizata si vie o poate aduce civilizatiei umane este indispensabila mentinerii pacii (mondiale). Fiind de peste douazeci de ani promotoarea unei Europe unite, Franta a avut mereu drept obiectiv esential salvgardarea pacii. Europa (unita) nu a putut fi edificata, a cunoscut razboaie.
Europa (unita) nu va putea fi creata dintr-o data si nici ca o constructie finita: ea se va realiza prin pasi concreti, creând mai întâi o solidaritate de fapt. Reunirea natiunilor europene reclama ca opozitia seculara dintre Franta si Germania sa fie eliminata: de aceea, demersul trebuie sa vizeze în primul rând Franta si Germania.
În acest scop, guvernul francez propune declansarea imediata a actiunii si focalizarea ei asupra unui obiectiv limita, dar decisiv:
Guvernul francez propune plasarea întregii productii franco-germane de carbune si otel sub o Înalta Autoritate comuna, în cadrul unei organizatii deschise participarii celorlalte state ale Europei.
Punerea în comun a productiei de carbon si de fier va asigura imediat stabilirea unor baze comune pentru dezvoltarea economica, prima etapa a Federatiei europene, si va schimba destinul regiunilor în care de mult timp se fabrica arme de razboi, ale caror victime au si fost în mod constant.
Solidaritatea de productie care va fi astfel creata va face ca un razboi între Franta si Germania sa devina nu numai de neimaginat, dar sa si fie imposibil din punct de vedere material. Edificarea acestei puternice unitati de productie, deschisa tuturor statelor care vor dori sa participe, va avea drept rezultat faptul ca va furniza, în aceleasi conditii, tuturor statelor pe care le va reuni elementele fundamentale ale productiei industriale, creând astfel fundamentele reale ale unificarii lor economice.
Aceasta productie va fi oferita întregii lumi, fara diferentieri sau excluderi, fiind pusa în slujba cresterii nivelului de viata si a pacii. Europa va putea, cu mult mai multe mijloace, sa treaca la realizarea unuia dintre obiectivele sale esentiale: dezvoltarea continentului african.
În acest fel se va realiza în mod simplu si rapid fuziunea unor interese indispensabile stabilirii unei comunitati economice si se vor pune bazele pentru crearea unei comunitati mai largi si mai profunde între state aflate mult timp în opozitie si separate de diviziuni însângerate.
Prin punerea în comun a productiei de baza si prin instituirea unei noi Înalte Autoritati, ale carei decizii vor lega Franta, Germania si celelalte state care vor adera, aceasta propunere va realiza primele fundamente concrete ale unei Federatii europene indispensabila obiectivului prezervarii pacii.
Pentru urmarirea realizarii obiectivelor astfel definite, guvernul francez este dispus sa deschida negocieri, pe baza urmatoarelor considerente:
Misiunea care ii revine Înaltei Autoritati comune va fi aceea de a asigura în timpul cel mai scurt: modernizarea productiei si ameliorarea calitatii acesteia; asigurarea acelorasi conditii ale carbunelui si otelului atât pe piata franceza si germana, cât si pe cea a tarilor aderente; dezvoltarea exportului comun catre celelalte tari; egalizarea în privinta progresului conditiilor de viata si a mâinii de lucru din aceste industrii.
Pentru atingerea acestor obiective, tinând cont de conditiile foarte diferite în care se gasesc în prezent productiile din tarile membre, cu titlu tranzitoriu, o serie de dispozitii vor trebui puse în practica, inclusiv aplicarea unui plan de productie si de investitii, instituirea unor mecanisme de ajustare a preturilor, crearea unui fond de reconversie care sa faciliteze rationalizarea productiei. Circulatia carbunelui si a otelului între tarile membre va fi imediat scutita de toate cheltuielile vamale si nu va putea fi afectata de tarifele de transport diferite. Progresiv vor lua nastere conditiile necesare asigurarii repartitiei cât mai rationale a productiei la nivelul de productivitate cel mai ridicat.
Diferit de un cartel international care are drept scop repartitia si exploatarea pietelor nationale prin practici restrictive si prin mentinerea profiturilor crescute, organizatia astfel proiectata va asigura fuziunea pietelor si expansiunea productiei.
Principiile si angajamentele esentiale definite mai sus vor face obiectul unui tratat semnat între state. Negocierile indispensabile precizarii masurilor de aplicare vor fi urmarite cu asistent unui arbitru desemnat de acord comun: acesta va avea sarcina de a veghea ca acordurile sa fie conforme cu principiile si, în cazul unei opozitii ireductibile, va fixa solutia care sa fie adoptata. Înalta Autoritate comuna însarcinata cu functionarea întregului regim va fi compusa din personalitati independente desemnate pe baza paritara de Guverne; un Presedinte va fi ales de acord comun de catre celelalte tari care adera. O serie de dispozitii adecvate vor asigura modalitatile de recurs necesare împotriva deciziilor Înaltei Autoritati. Un reprezentant al Natiunilor Unite pe lânga aceasta Autoritate va fi însarcinat cu elaborarea, de doua ori pe an, a unui raport public catre ONU în care se va explica modul de functionare a noului organism, mai ales în privinta salvagardarii obiectivelor sale pacifiste.
Institutia Înaltei Autoritati nu prejudiciaza cu nimic regimul de proprietate al întreprinderilor. În exercitarea misiunii sale, Înalta Autoritate comuna va tine cont de puterile conferite Autoritatii internationale de la Ruhr si de obligatiile de orice natura impuse Germaniei, atâta timp cât acestea vor subzista."
