CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIALE - COMUNA COTOFANESTI

 

1. Asezare geografica si relief

-Suprafată, vecinătăti

Comuna Cotofanesti  are o suprafata de 6623 ha.

Se învecinează la Nord-cu teritoriul comunei Sacut, la Sud-Est si Sud cu teritoriul judetului Vrancea, la Nord-Est cu comuna Urechesti si la Vest cu comuna Caiuti. Comuna Cotofanesti este compusa din cinci sate: satul Cotofanesti , satul Borsani,satul Balca,satul Tamasoaia si satul Boistea , localitati de rangul IV, respectiv V, conform Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national-Sectiunea a –IV-a “Reteaua de localitati” .

Comuna Cotofanesti este situata in partea de sud a judetului,pe partea dreapta a raului Trotus,tranzitata de D.N.11 A  in partea nord estica care face legatura intre Adjud (E85) si al doilea municipiu al judetului,Onesti.Comuna Cotofanesti este dispusa pe cursul inferior al raului Trotus,intr-o zona unde datorita pantei mai reduse de scurgere,raul capata un curs usor deviat,albia majora fiind astfel largita.Zona de terasa este mult extinsa,aproape tot teritoriul comunei suprapunandu-se acestei zone.

          Distanţele faţă de alte localităţi sunt : Onesti– 24 km, Adjud – 16 km, Bacau- 75 km, Bucuresti –230km.

- Forme de relief, specificităti, influente

Teritoriul comunei se incadreaza in zona dealurilor subcarpatice cu inaltime maxima de 450-550 m si cu o minima de 125 m.

Principalele forme de relief ce caracterizeaza comuna sunt:

                        -zona de lunca:lunca Trotusului si lunca paraului Balca

                        -zona de terasa-panta cuprinsa intre 2% si 5%

                        -zona colinar-deluroasa,pantele versantilor variaza intre 5% SI 50%

- Caracteristicile pedologice ale solului

Sunt variate si fiind vorba de o arie larga ce cuprinde depozite de terasa inferioara si medie,vom face o descriere generala a acestora,dupa compozitia granulometrica.

Astfel,dupa patura de sol vegetal sau umplutura de pamant de la suprafata terenului,care de regula nu depaseste ca grosime 0,5-0,6 m , vom intalni succesiv urmatoarele straturi:

-un strat de nisip fin-mare,galben-cafeniu,uscat ,a carui grosime variaza de la 0,7 la 3,0 m

-un strat de praf nisipos-argilos(pe alocuri cu aspect loessoid) de culoare galbena,uscat,uniform ,compact,caracteristic pentru zonele de pe terasa medie,cu o grosime medie de 12,0 m

-stratul de aluviuni grosiere necoezive,alcatuit din pietris cu bolovanis si nisip,este indesat,practic incompresibil si are o grosime ce depaseste cu certitudine 3m.

In apropierea albiei Trotusului se intinde o zona de plaja bogata in nisip si pietris

2. Caracteristici climatice:

- Regimul climatic, specificitati, influente

Teritoriul comunei Cotofanesti se incadreaza in zona climatului continental-umed,caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9,2 °C,cu veri calduroase si secetoase si ierni friguroase. Dintre fenomenele climatice periodice prezintă interes ceaţa şi bruma.

Ceaţa se produce de regulă în anotimpul rece, cu valori maxime în decembrie şi ianuarie. În lunile de toamnă, ceaţa este un fenomen frecvent şi pe văile râurilor, paraurilor, reducând gradul de luminozitate si vizibilitate.Brumele se produc frecvent in lunile de tranzit (martie,aprilie,octombrie,noiembrie).

Pătrunderea aerului continental rece din nord-est şi est în timpul iernii determină abateri de la media anuală de -4,1°C, iar vara, prin pătrunderea aerului continental cald din est şi mai ales din sud, temperatura medie a lunii Iulie, în ultimii ani se apropie de 23°C. Deci, variaţiile extreme sunt destul de mari. Predomină vânturile de nord, curenţii descendenţi de pe versanţi. Crivăţul (vânt de nord şi de nord-est) aduce zăpezi, produce troieniri şi se resimte pe teritoriul comunei. Începând cu luna Aprilie se resimt vânturile din direcţia sud şi sud-est care aduc precipitaţii. Vântul de sud-vest este prevestitor de secetă. Brizele din zona montană influenţează temperatura aerului şi produc împrospătarea acestuia. Frecventa cea mai mare a vantului pentru zona unde este situata comuna Cotofanesti este pe directia V si SV.Intensitatea cea mai mare este de 3,6 m/sec. Ca urmare a evaporării apei din râuri, lacuri şi bălţi, umiditatea atmosferică este accentuată.

- Regimul precipitatiilor- cantitati lunare si anuale, valori medii, valori extreme inregistrate, varfuri istorice

Precipitatiile medii anuale sunt de 619,4 l/mp.Nu se cunosc date despre valori extreme sau varfuri istorice. Repartiţia precipitaţiilor în sezonul cald nu este uniformă, ele având un caracter torenţial.

- Temperaturi – lunare si anuale, valori medii, valori extreme inregistrate, varfuri istorice

           Temperatura medie a lunii cele mai calde este de 20 °C in iulie,iar a celei mai reci de 2,78 °C in luna ianuarie.Nu se cunosc date despre varfuri istorice ale temperaturilor.

• Fenomene meteorologice extreme- furtuni, tornade

Viiturile şi inundaţiile sunt hazardele naturale cu accentuat impact asupra reţelei de aşezări, căi de comunicaţie şi terenuri din lungul albiilor râurilor şi pârâurilor de pe teritoriul. Viiturile sunt datorate ploilor abundente, topirii zăpezilor sau combinării celor două fenomene. Cele mai frecvente viituri se înregistrează primăvara (30 – 50%) şi vara. Viiturile şi inundaţiile catastrofale, cu asigurări de 0,5 – 1% au drept cauză principală cantităţile mari de precipitaţii, cu un accentuat grad de torenţialitate, care se înregistrează după perioade cu solul puternic umectat şi capacitate de absorbire a apei redusă. Propagarea undelor de viitură este puternic modificată de activităţile antropice.

Despăduririle masive au determinat o mărire a vitezei de concentrare a scurgerii, intensificarea proceselor de eroziune, transport şi depunere a aluviunilor şi supraînălţarea albiilor din câmpii mărind riscul revărsărilor.

  De asemenea, ca urmare a umiditatii crescute si a schimbarii climei la nivel global in ultimii ani se produc furtuni mai violente, cu vanturi puternice si descarcari electrice ce au produs mici avarii la locuintele cetatenilor  si la anexe, ruperea ramurilor la copaci, etc. Pe teritoriul comunei nu s-au inregistrat fenomene extreme de natura tornadelor.

3. Retea hidrografica

- Cursuri de apa, debite normale, cresteri inregistrate, varfuri istorice

Din punct de vedere hidrografic,teritoriul comunei este strabatut de raul Trotus si paraurile Bilca si Borsani.In afara acestor ape cu caracter permanent mai sunt si vaile adanci Pana si Tamasoaia care au apa in urma viiturilor. Pentru raul Trotus si toate paraurile de pe teritoriul comunei este dominantă scurgerea de primăvară - fapt determinat de topirea zăpezilor şi de ploile abundente din mai-iunie. Toamna, în toate aceste zone se produce cel mai mic volum al scurgerii. Trotuşul are un debit mediu multianual de 23,4 m3/s .Atat raul Trotus cat si afluentii sai nu sunt regularizati,albia lor fiind neuniforma,malurile lor fiind intretinute de primarie, de gospodariile localnicilor,in functie de proprietati si accesul in incinta.

Cercetările geologice şi hidrogeologice efectuate până acum atestă că comuna Cotofanesti dispune de bogate pânze de ape subterane. Adancimea panzei freatice variaza intre 10 si 15 m,pe cumpene,3-10 m pe versanti in partea lor superioara si pe terase ,1,5-3 m in partea inferioara a versantilor si pe lunci.

 

 

Nr. crt.	Denumire curs de apă	Lungime pe teritoriul judeţului (km)	Lăţime (m)	Adâncime (m)	Natura Fundului	Viteza apei (m/s)	Înălţimea malurilor (m)	Debit min/max (mc)	Natura Malului
1	Rau Trotus	124	95	O,7	Prundis, nisip	O,3	2-4	3,5/ 3720	bolovanis
2	Parau Balca	13	3	0,4	prundis	O,9	0,2- 0,9	0,8	prundis
3	parau Borsani		2	0,2	Mal, nisip	0,5	0,2- 0,9

 

Nu se cunosc revarsari ale raului Trotus care sa fi afectat zona construita a comunei,revarsarile din trecut afectand lunca si o parte din terenurile agricole din vecinatatea ei.Afluentii raului Trotus care traverseaza comuna nu au produs nici ei debite care sa puna in pericol localitatile din cadrul comunei,exceptand cateva case construite prea aproape de albie.

- Bazine hidrografice, lacurile de acumulare, suprafeţe, volume :

        Pe teritoriul comunei cel mai important bazin hidrografic este  bazinul hidrografic al râului Trotuş;

Râul Trotuş drenează zona montană şi mare parte din zona subcarpatică a judeţului.

Afluenţii săi mai importanţi sunt: Camînca, Asăul, Urmenişul, Plopu, Larga (pe stânga), Sulta, Ciobănaşul, Uzul, Dofteana, Slănicul, Oituzul (pe dreapta). În zona subcarpatică, Trotuşul primeşte Tazlăul şi Caşinul. Se varsă în râul Siret pe teritoriul judeţului rancea.

- Lacuri, iazuri, suprafete, adancimi

Pe teritoriul comunei exista Balta Raioasa, alimentata de izvoare, in suprafata de 18587mp, cu adancime de 2-3m. In cazul revarsarii raului Trotus exista pericolul colmatarii acesteia.

- Acumulări piscicole - suprafeţe

În comuna Cotofanesti nu avem acumulări piscicole.

- Amenajări hidrotehnice – diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

   Raul Trotus cat si afluentii sai nu sunt regularizati,albia lor fiind neuniforma,malurile lor fiind intretinute de primarie, de gospodariile localnicilor,in functie de proprietati si accesul in incinta. Ca lucrari hidrotehnice s-au executat lucrari de aparare a malurilor pe o portiune de 0,4km la paraul Bilca si 0,1km la paraul Borsani

4. Populatie

- Numărul populatiei

Comuna Cotofanesti are in prezent o populatie de 3252 locuitori din care 1623 barbati (49,9 % ) si 1629 femei (50,1%), reprezentând un număr de 1199 gospodarii, din care 411 gospodarii in satul Cotofanesti, 328 in satul Borsani,331 in satul Balca,117 in satul Tamasoaia si 12 in satul Boistea.

-Structura demografică

Structura populatiei pe grupe de vârstă:

- 0-18 ani = 904

- 18-60 ani = 1557

- peste 60 ani =791

Pe raza localitatii Cotofanesti exista un numar de:

-persoane adulti cu  handicap asistate personal -26.

- Prescolari, elevi, studenti - 631

- Pensionari - 716 locuitori

- Someri (cu indemnizatie/ fara indemnizatie) – 9 locuitori

- Asistati sociali - 864 locuitori

Populatia activa 1610 persoane,marea majoritate-circa 85% ocupate in agricultura si zootehnie,restul salariati in unitatile locale si din municipiile Onesti si Adjud.

      Continuă procesul de îmbătrânire a populatiei.

Resursele de muncă si populatia ocupată au înregistrat multiple modificări în perioada 1989 – 2007, în sensul modificării gradului de ocupare a fortei de muncă si a spectrului ocupatiei .Centrul urban care exercită cea mai mare atractie a fortei de muncă din comună este municipiul Onesti , urmat de Adjud .

 

5. Căi de transport

-Cai de transport rutiere(drumuri nationale,judetene,  comunale, locale)

Legaturile intre localitatile comunei precum si cu localitatile comunelor invecinate se realizeaza printr-o retea de drumuri de diferite categorii( drumuri nationale,drumuri judetene,drumuri comunale si drumuri de interes local).

Principalele cai de comunicatie rutiera care tranziteaza teritoriul administrativ al comunei sunt:drumul national D.N. 11 A ,drumul judetean D.J. 119 G,drumul comunal D.C. 117,drumul comunal D.C. 116 A.

Drumul national D.N. 11 A se desfasoara pe o lungime de aproximativ 6,0 km pe teritoriul comunei avand doua benzi de circulatie cu acostamente si rigole de scurgere a apei ,fiind recent reabilitat prin refacerea imbracamintii asfaltice.

Drumul comunal 116 A face legatura localitatii Tamasoaia cu DN 11 A masurand 1,7 km cu doua benzi de circulatie avand calea de rulare alcatuita din balast pe principiul macadamului.

Drumul comunal DC 117 face legatura localitatii Borsani cu resedinta de comuna Cotofanesti,masoara 2,4 km,are doua benzi de circulatie alcatuite din balast pe principiul macadamului.

Drumul comunal 117 A s-a transformat in drum judetean DJ 119 G si face legatura localitatii Balca cu resedinta de comuna Cotofanesti,masoara 3,6 km si are doua benzi de circulatie, fiind modernizat prin asfaltare.

Legaturile zonelor de locuit din localitatile componente cu principalele drumuri se realizeaza prin intermediul unei retele de drumuri si strazi de interes local.Reteaua de drumuri si strazi de inters local in cea mai mare parte este reabilitata de cate ori este nevoie prin nivelare si balastare.

 

Categoria şi nr. drumului (drumuri     naţionale europene judeţene locale)	Lungime totală (km)	Lungimea sectoarelor pe tipuri de îmbrăcăminţi (km)			Starea de viabilitate
		Asfalt tip beton, beton de ciment, pavaj, îmbrăcăminţi asfaltice	Împietruite	Pământ	Foarte bună	Bună	Mediocră	Rea
DN 11 A	6 km	6km			x
DJ 119 G	3,6 km	3,6			x
DC - 116 A        - 117	1,7 km 2,4 km		1,7 km 2,4 km			x
Străzi şi uliţe	7,8 km			7,8 km			x
Necesitati	Infrastructura localitatii necesita lucrari de modernizare

 

Poduri, podeţe şi pasaje Localizare	Lungime totalã - Lãtime carosabilã (m)	Tipul şi starea
POD Tamasoaia	12 m – 7m	Beton armat – foarte buna
Pod Borsani	-5m – 3 m -2m – 3m	Beton -  stare mediocra Tub beton armat – stare mediocra
Podet Cotofanesti	1m – 5m 1m -5m 1m-3m	Beton  - starea  mediocra Teava metalica – starea rea Teava metalica – starea rea
Podet Bilca	1m-5m	Beton armat – starea rea
Podet Tamasoaia	1,5m-5m	Beton – stare rea
Punte metalica Bilca	100m-1,1m	Metal – stare mediocra
Necesitati	Refacerea unor poduri si podete inclusiv punte metalica

 

- Caile de transport feroviare

Transportul pe calea ferata apartine regionalei Galati.Comuna este deservita de halta Balca pe linia CF 501 Adjud- Siculeni ce face legatura intre CF 500 si CF 400.In ceea ce priveste transportul marfurilor pe calea ferata exista un serviciu ce coordoneaza miscarea marfurilor. Substante periculoase tranzitate prin Cotofanesti: cele acceptate in transportul international prevazute in RID.

- Reţele de conducte magistrale – gaze, petrol şi produse petroliere, etc.

Pe teritoriul comunei,inpartea de N-E, inspre lunca Trotusului trec doua conducte magistrale ce transporta produse petroliere;

            a) Conducta magistrala- Contesti-PD- Urechesti cu lungimea de 7,5km, diametrul de 12inch, presiune vara 4,5at, presiune iarna 2,5at

            b) Conducta magistrala- PD- Urechesti- Burcioaia cu lungimea de 12km, diametrul de 12inch, presiune vara 4,5at, presiune iarna 2,5at.

Pana in prezent nu s-au inregistrat evenimente neplacute datorate acestor conducte magistrale, existand un punct de supraveghere si monitorizare pe teritoriul comunei in imediata lor apropiere.

6. Dezvoltare economică

- Zone industrializate, ramuri

Încă din cele mai vechi timpuri locuitorii din această zonă au avut ca principale ocupaţii agricultura, creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului şi unele îndeletniciri casnice prin care îşi produceau cele necesare traiului. Dintre industriile casnice mai cunoscute erau prelucrarea lânii şi plantelor textile, cojocăria, confecţionarea de încălţăminte, rotăria, dogăria, olăritul.

   Pe lângă aceste ocupaţii, treptat apar şi alte îndeletniciri ca impletirea rachitei, exploatarea produselor de balastiera,etc.

Astazi, activitătile economice au următorul profil : comert, agricultură si cresterea animalelor, tamplarie, lemn.Pe raza comunei functioneaza agenti economici a căror structura este următoarea :

a) Structura agentilor economici-după modul de organizare:

- SRL- 10 ; -PF+AF- 20 ;ASOCIATII-2

SOCIETĂŢI COMERCIALE	Domeniul de activitate	Număr de angajaţi
SC Portello SRL	Comert si debitat material lemnos	7
SC Capria Service SRL Bacau	Comert cu material lemnos de constructii	5
SC Petergold Service SRL	comert	6
SC Alivalnic SRL	comert	3
SC Florin &Mihaela SRL	Comert, restaurant	6
SC Cris Maga SRL	comert	6
SC Vasioiu Mixt SRL	comert	4
Veroni 2004 SRL	comert	2
SC Decosimex SRL Onesti	comert	2

 

b) Structura agentilor economici-după tipul de proprietate:

                         -De stat; nu este cazul

                         -Private: -32

- Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare-nu este cazul

- exploatările miniere, petroliere – nu este cazul

- fondul funciar – terenuri agricole, suprafeţe împădurite

SUPRAFAŢA totală (ha.),  din care:	6623 ha
Agricolã	1548 ha
Pãduri – proprietate publica si privata	3857 ha
Fânete, pãsuni	682 ha
Ape si bãlþi	102 ha
Alte suprafeþe	434 ha
SUPRAFAŢA INTRAVILAN (ha.)	218
SUPRAFAŢA EXTRAVILAN (ha.)	6405 ha
NUMAR ANIMALE: bovine porcine cabaline ovine	3198 448 250 300 2200

După categoria de folosinta, terenurile agricole de pe raza comunei se clasifica astfel :

a)-teren arabil = 1452,22 ha;

b)-pasuni = 535  ha;

c)-fanete = 147  ha;

d)-livezi = 23 ha

e)-păduri  = 3857  ha;

f)-alte terenuri = 540,78 ha;

g)-teren constructii = 68 ha;

- Cresterea animalelor

          Ramurile agriculturii practicate in zona sunt cultivarea pamantului si cresterea animalelor.

Exista Asociatia Bovis Trotusana care isi desfasoare activitatea in domeniul cresterii animalelor pe teritoriul localitatii , restul sunt proprietari particulari care se ocupa cu cresterea bovinelor( 448 capete), cresterea ovinelor( 2200 capete), cresterea porcinelor(250 capete), cresterea caprinelor (680 capete), cresterea cabalinelor pentru munca ( 300 capete) , cresterea iepurilor ( 600 capete ), cresterea pasărilor ( 12700 capete ), apicultura( 250 familii albine) .

Primăria are in administratie suprafata de 501,76 ha teren izlazuri si pasuni.

Veniturile obtinute din agricultura si cresterea animalelor la nivelul comunei sunt relativ mici .

- Turism, capacitati de cazare

Pe teritoriul comunei nu sunt unitati de primire si cazare turisti.

-Resurse naturale

Ca resurse naturale pe teritoriul comunei sunt produsele de balastiera (pietris, nisip, balast), rachita pentru impletituri si material lemons din paduri.

7. Infrastructuri locale

- Institutii publice, cultura, ocrotirea sanatatii

Localitatea Cotofanesti  este centru de comuna in care functioneaza Primaria si Consiliul Local. Aparatul Primariei are un numar de 17 angajati dupa cum urmeaza:

- primar; OLARIU VIOREL

- viceprimar ; VASIOIU BENONE

- secretar; MANEA VASILE

- functionari publici: 11 angajati;

- personal contractual: 3 angajati;

Comuna dispune de 4 institutii de învătământ :

- Scoala Generala cu clasele I- VIII Cotofanesti care are 8 Sali de clasa.

- Scoala cu clasele I – IV Balca care are 4 săli de clasă.

- Scoala cu clasele I- IV Borsani , cu 8 sali de clasa .

-Scoala cu clasele I- IV Tamasoaia, cu 4 sali de clasa .

         In unitatile de invatamant din comuna profesează 39 de cadre didactice cadre si 11 auxiliari.

Scolile comunei dispun de dotările necesare desfăsurării unui act didactic de calitate (cabinete scolare, terenuri de sport, computere cu acces la Internet). Scoala Generala cu clasele I- VIII Cotofanesti beneficiază de încălzire centrală,echipament sportiv, sali de sport, cabinet de informatica , laboratoare .

           

 

 

 

Comuna are patru camine culturale:

 

 

UNITĂŢI CULTURALE	Denumire şi adresă	Stare clădire
Cămin cultural         Bibliotecă   Necesitati	Sat Cotofanesti Sat Borsani Sat Bilca Sat Tamasoaia   Gh.Dumitrescu –Cotofanesti   - Construire biblioteca noua deoarece actuala biblioteca functioneaza in sediul Caminului Cultural - Reabilitarea Caminelor culturale din satele Tamasoaia si Bilca	Bună Bună Rea Rea     buna

 

MĂNĂSTIRI, BISERICI
Denumire şi adresă	Proprietar	Stare
Biserica „Sf.Gheorghe” Cotofanesti Biserica „Pogorarea Sfantului Duh”-Borsani Biserica „Sfantul Nicolae”-Bilca Biserica penticostala-Cotofanesti Biserica penticostala Tamasoaia	Comunitatea Comunitatea   Comunitatea Comunitatea Comunitatea	Buna Buna   Buna Buna Buna
MONUMENTE ISTORICE*
Denumire	Adresă	Stare
Biserica „Pogorarea Sfantului Duh” din satul Borsani,clasa B	Sat Borsani,com.Cotofanesti	buna

Biserica monument istoric trebuie exploatata si administrata conform prevederilor Legii nr. 422/2001.

     In domeniul ocrotirii sanatatii, comunitatea dispune de 1 cabinet de medicina umana care-si defasoara activitatea in Cotofanesti pentru cele 4 sate.Este dotat cu aparatura necesara si modernizat.

      Langa dispensarul uman exista un punct farmaceutic ce acopera nevoile urgente ale cetatenilor comunei.

      Exista si un cabinet de medicina veterinara ce asigura interventiile la solicitari si se ocupa de campaniile initiate de DSVSA .

     In localitatea Cotofanesti functioneaza Postul de politie care are un numar de 3 angajati ce au ca responsabilitate mentinerea ordinii si sigurantei in toate satele apartinatoare comunei Cotofanesti.

-  Retele de utilităti

Localitatea dispune de următoarele utilitati :

--Reteaua de apa potabila

Alimentarea cu apa a comunei Cotofanesti se realizează in prezent in localitatea Borsani gravitational,printr-o retea in lungime de 9,5km,data in functiune in anul 2008 la care s-au racordat 233 de gospodarii reprezentand 71% din numarul total al gospodariilor din localitate.Reteaua de distributie este prevazuta cu un numar de 8 hidranti de incendiu, necesari pentru asigurarea apei in caz de incendii

Restul locuintelor din comuna se alimenteaza cu apa din fantanile existente pe teritoriul comunei sau in gospodariile populatiei.

Pentru localitatile Balca si Cotofanesti s-a dat in exploatare un sistem de alimentare cu apa care dispune si de 13 hidranti, verificati in vara anului 2015 de catre o firma autorizata. Alimentarea este realizata partial gravitational si partial prin pompare, avand o lungime totala de 18 km. Sistemul de alimentare cu apa pentru localitatile Bilca si Cotofanesti are autorizatie de securitate la incendiu

Pentru satul Tamasoaia s-a realizat sistemul de distributie al apei iar acum se lucreaza la captare, inmagazinare si aductiune.

-- Reteaua de canalizare

La momentul acesta exista proiecte pentru reteaua de canalizare in localitatile Borsani,Balca si Cotofanesti aflate in stadiul de studiu de fezabilitate.

--Reteaua de telefonie

 Telefonia digital analogical, este asigurata printr-o centrala,ce este amplasata la Oficiul Postal Cotofanesti, are 400 de posturi si poate prelua un numar suplimentar de abonati. Operatorul de telefonie fixa este Romtelecom.

Telefonia mobila este asigurata de principalii operatori din piata telefoniei mobile; Orange, Vodafone, Cosmote.

--Reteaua de electricitate

este o retea de joasa tensiune , in montaj aerian, care alimentează consumatorii casnici si publici prin bransamente individuale; reteaua de iluminat public urmează traseul străzilor comunei .

Retelele de distrubutie de joasa tensiune respecta traseul de pe marginea drumurilor si are o lungime de aproximativ 16,5 km.Teritoriul comunei este traversat (partial , in extravilan) de o  linie electrica aeriana de înalta tensiune de 110 kv.

Comuna Cotofanesti dispune de retea de iluminat public stradal in toate satele componente

--Colectarea si recuperarea deseurilor

 se realizează de către un operator privat de salubrizare privat Romprest  si functioneaza  nivelul localitatilor Cotofanesti,Balca ,Borsani si Tamasoaia in urma încheierii contractelor individuale cu fiecare gospodarie, institutii si alti utilizatori.

8. Specific regional/local

-Vecinatati, influente

      Comuna Cotofanesti se învecinează la Nord-cu teritoriul comunei Sascut, la Sud-Est si Sud cu teritoriul judetului Vrancea, la Nord-Est cu comuna Urechesti si la Vest cu comuna Caiuti.